Iarna

UN VIS DE IARNĂ
De astăzi suntem oficial în anotimpul de iarnă. Ar fi trebuit să ningă până acum dar, la noi încă se aude foşnetul frunzelor uscate.
Suntem cu toţii trişti şi nu credem că va veni la noi iarna prea curând. Ne culcăm şi visăm mereu aceleaşi lucruri: covoare albe şi moi, crengi îmbrăcate într-un palton de nea, flori de gheaţă pe geamuri.
În seara asta vreau să o visez pe Crăiasa Zăpezii, zise băiatul.
În vis Crăiasa îi apăru şi-l întrebă:
– De ce ai vrut să mă vezi?
– Am vrut să te văd şi să te întreb de ce nu a nins încă.
– Nu a nins pentru că nu toţi copiii doresc să vină iarna.
– Este posibil aşa ceva?
– Da! Aminteşte-ţi cine ţi-a spus că nu vrea să vină iarna.
Până dimineaţă îşi aminti de Ionel, prietenul său, care nu dorea să vină iarna. Când s-a trezit, a plecat direct la Ionel acasă şi l-a întrebat:
– De ce nu vrei să vină iarna?
– Nu vreau să vină iarna, pentru că e frig, îmi îngheaţă mâinile şi picioarele şi nu mă pot juca afară.
– Mii de copii aşteaptă zăpada! Doreşteţi şi tu acest lucru şi îţi promit o zi de joacă pe care nu ai să o uiţi prea uşor.
– Următoarea dimineaţă totul era acoperit de o plapumă albă. Copiii au plecat la derdeluş în chiote de bucurie. S-au dat cu sania, au făcut un Om-de-zăpadă, s-au jucat cu fulgii mari ca de vată.
Din tot grupul de copii, Ionel era cel mai fericit. S-a apropiat timid de prietenul său şi i-a spus:
– Nu am ştiut că venirea iernii poate face fericiţi atât de mulţi copii. Îţi mulţumesc mult pentru această zi minunată.

LAURA

Ramasa singura acasa o priveliste minunata m-a atras la fereastra.
Afara se pornise sa ninga indesat.Priveam linistita atrasa de dansul fulgilor de nea care se roteau si cadeau pe pamant.Ninsoarea capata culoarea din ce in ce mai albbastra, de parca nu era adevarata.
In cateva minute totul era invaluit intr-o mantie alba si groasa. Stelute albe stralucitoare se lipeau pe fereastra mea.In imaginatia mea deja il vedeam pe Mos Craciun alergand cu saniuta lui trasa de reni, impartind cadouri pentru toti copiii,
Am adormit cu gandul la jucariile pe care le voi primi.

REBECCA

Un răspuns la Iarna

  1. miclaus rebecca zice:

    Ramasa singura acasa o priveliste minunata m-a atras la fereastra.
    Afara se pornise sa ninga indesat.Priveam linistita atrasa de dansul fulgilor de nea care se roteau si cadeau pe pamant.Ninsoarea capata culoarea din ce in ce mai albbastra, de parca nu era adevarata.
    In cateva minute totul era invaluit intr-o mantie alba si groasa. Stelute albe stralucitoare se lipeau pe fereastra mea.In imaginatia mea deja il vedeam pe Mos Craciun alergand cu saniuta lui trasa de reni, impartind cadouri pentru toti copiii,
    Am adormit cu gandul la jucariile pe care le voi primi.

Lasă un comentariu