“Precum în cer, aşa si pe pământ…”
Dorobăţ Andrei, clasa a IV-a A,
Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 10 Bacău
Ce s-ar întâmpla dacă toţi oamenii ar respecta Decalogul?
Dacă toţi oamenii l-ar avea pe Dumnezeu drept Tată, pământul ar deveni din nou Eden. Oamenii ar trăi atunci în armonie cu natura, iar inimile lor ar fi mereu pline de pace. Duhul Sfânt s-ar odihni în sufletele lor, aducându-le sănătate şi o stare de bine fără seamăn.
Dacă toţi oamenii nu s-ar închina făpturii în locul Creatorului, dacă ei nu s-ar prefera pe ei înşişi celorlalţi, dacă idolii moderni – confortul adus de ştiinţă şi distracţiile – nu le-ar umple viaţa, atunci ei ar avea o inimă mai liniştită. Şi-ar petrece mai mult timp gândindu-se cum să facă pentru a se dărui mai mult unii altora şi cum să se iubească mai mult unii pe alţii.
Dacă oamenii n-ar lua în deşert numele Domnului Dumnezeu, promiţându-I că vor deveni mai buni şi nefăcând ceea ce promit sau rostind blasfemii către Dumnezeu, atunci ei şi-ar da seama ce înseamnă să-l ai pe Dumnezeu în inimă.
Dacă bisericile lui Dumnezeu ar deveni neîncăpătoare în zilele de sărbătoare şi toţi oamenii ar ridica rugăciuni într-un glas către Cel care i-a creat, atunci poate că şi îngerii s-ar mira de credinţa celor de pe pământ. Duminicile ar fi cu adevărat zile în care sufletul omului se hrăneşte euharistic.
Dacă toţi copiii şi-ar cinsti părinţii, casele ar deveni oaze ale liniştii şi înţelegerii, iar familiile n-ar mai cunoaşte suferinţa. Iubirea părinţilor şi a copiilor s-ar uni într-o viaţă care curge lin.
Dacă n-ar mai exista războaie, dacă ura n-ar mai exista între popoare, dacă oamenii ar înţelege că violenţa nu aduce decât violenţă, atunci copiii n-ar mai ajunge orfani, mamele n-ar mai deveni văduve şi n-am avea nevoie de eroi pentru a păstra pacea pe pământ.
Dacă oamenii n-ar mai vorbi urât, dacă taţii n-ar mai părăsi mamele şi mamele n-ar mai părăsi taţii, dacă ecranele televizoarelor nu s-ar mai umple cu imagini urâte, atunci lumea ar fi cu mult mai frumoasă şi copiii n-ar mai învăţa răutatea de mici.
Dacă oamenii n-ar mai fura, dacă puternicii lumii nu s-ar mai lăcomi la mai mult pământ, făcându-i pe alţii să sufere, dacă legile s-ar respecta si nimeni n-ar mai trăi în sărăcie, atunci lumea ar fi mai puţin preocupată de lacăte, de chei, de sisteme de alarmă sau de închisori.
Dacă minciuna nu s-ar mai rosti în lume, oamenii ar trăi cu toţii într-o lume mai dreaptă.
Dacă noi toţi ne-am mulţumi cu ceea ce ne-a dăruit Dumnezeu şi nu am râvni să avem ceea ce au alţii, am deveni mai puţin egoişti iar somnul ne-ar fi mai liniştit.
Dacă toate acestea s-ar întâmpla măcar pentru o zi, eu sunt sigur că ne-ar fi mereu dor de ziua aceea şi de numele lui Dumnezeu…
(Lucrare premiată la Concursul Naţional „Lumină şi gând”, Iaşi, iunie 2012)
Cadre didactice coordonatoare:
prof. religie Leonte Irina
înv. Hodoroabă Ana